Parodontoza, cunoscută și sub numele de boală parodontală, este o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează țesuturile de susținere ale dinților, inclusiv gingiile, osul alveolar și ligamentele parodontale. Dacă nu este tratată la timp, parodontoza poate duce la pierderea dinților și poate influența sănătatea generală a organismului. În acest articol, vom explora cauzele, simptomele și metodele de tratament ale parodontozei, precum și sfaturi pentru prevenție.
Ce este parodontoza? (Boala parodontală)
Parodontoza este o afecțiune severă a gingiilor, care evoluează dintr-o inflamație gingivală ușoară, numită gingivită, în cazul în care aceasta nu este tratată. Boala parodontală afectează structurile de susținere ale dinților, iar în stadii avansate poate duce la distrugerea osului alveolar și, în final, la pierderea dinților. În faza incipientă, simptomele sunt mai puțin evidente, însă odată ce boala avansează, tratamentul devine mai complex.
Cauze parodontoză
Cauza principală a parodontozei este acumularea plăcii bacteriene pe dinți și gingii. Placa bacteriană este un film subțire de bacterii care se formează constant pe dinți. Dacă aceasta nu este îndepărtată în mod regulat prin periaj și folosirea aței dentare, se întărește și se transformă în tartru, care poate irita și inflama gingiile. În plus, factori precum fumatul, igiena orală deficitară și afecțiuni preexistente, precum diabetul, pot accelera dezvoltarea parodontozei.
Gingivita – primul pas spre parodontoză
Gingivita este o inflamație a gingiilor cauzată de placa bacteriană acumulată pe dinți. Este primul semn al unei afecțiuni parodontale și se manifestă prin gingii roșii, inflamate și care sângerează ușor în timpul periajului. Dacă gingivita nu este tratată la timp, poate progresa către parodontoză. În această fază incipientă, afecțiunea este încă reversibilă, dar odată ce a evoluat în parodontoză, daunele devin ireversibile.
Factorii de risc ai parodontozei
Există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea parodontozei:
- Bruxismul: Scrâșnirea dinților poate slăbi structurile de susținere ale acestora.
- Alimentația: O dietă bogată în zaharuri și carbohidrați contribuie la dezvoltarea plăcii bacteriene.
- Medicamentele: Anumite medicamente pot reduce fluxul de salivă, ceea ce facilitează formarea plăcii bacteriene.
- Dereglările hormonale: Modificările hormonale din sarcină sau menopauză pot face gingiile mai sensibile la infecții.
- Fumatul: Fumatul contribuie la reducerea fluxului de sânge la nivelul gingiilor, ceea ce le slăbește și crește riscul de infecție.
- Predispoziția genetică: Unii oameni sunt mai susceptibili genetic să dezvolte parodontoză.
- Vârsta: Persoanele în vârstă au un risc mai mare de a dezvolta boli parodontale.
- Diabetul de tip 2: Diabetul slăbește capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, inclusiv cele ale gingiilor.
- Dieta necorespunzătoare: Deficiențele nutriționale pot afecta sănătatea gingiilor.
- Stresul: Stresul poate afecta sistemul imunitar și capacitatea organismului de a combate infecțiile.
Simptomele parodontozei
Simptomele parodontozei pot varia în funcție de severitatea bolii. Cele mai comune simptome includ:
- Gingii care sângerează ușor în timpul periajului sau folosirii aței dentare.
- Gingii roșii, inflamate sau dureroase.
- Retragerea gingiilor, ceea ce face ca dinții să pară mai lungi.
- Formarea pungilor parodontale (spații între dinți și gingii).
- Miros neplăcut persistent în gură.
- Mobilitatea dinților, în cazuri avansate.
Cum punem diagnosticul pentru parodontoză
Diagnosticul parodontozei este pus de către un medic stomatolog în urma unui examen clinic amănunțit. Medicul va evalua starea gingiilor, va verifica dacă există semne de inflamație și va măsura adâncimea pungilor parodontale. În unele cazuri, pot fi necesare radiografii pentru a determina gradul de deteriorare a osului alveolar. Este important să mergi la medicul stomatolog la primele semne de boală gingivală pentru a preveni evoluția parodontozei.
Tratament pentru parodontoză
Tratamentul parodontozei depinde de stadiul bolii. În fazele incipiente, poate fi suficientă o curățare profesională pentru a îndepărta placa bacteriană și tartrul. În cazurile mai avansate, medicul poate recomanda un tratament parodontal profund, care implică curățarea rădăcinilor dinților și reducerea pungilor parodontale. În cazuri severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara țesuturile afectate sau chiar pentru a extrage dinții care nu mai pot fi salvați.
Cum prevenim parodontoza
Prevenirea parodontozei se poate face prin adoptarea unei igiene orale corecte și vizite regulate la stomatolog. Iată câteva măsuri preventive:
- Periajul dinților de cel puțin două ori pe zi cu o pastă de dinți care conține fluor.
- Folosirea aței dentare zilnic pentru a îndepărta placa din zonele greu accesibile.
- Utilizarea apei de gură antiseptice pentru a reduce bacteriile din cavitatea bucală.
- Vizite regulate la medicul stomatolog pentru controale și curățări profesionale.
- Renunțarea la fumat.
Întrebări frecvente privind parodontoza
Este parodontoza contagioasă?
Nu, parodontoza nu este o afecțiune contagioasă. Deși bacteriile implicate în dezvoltarea parodontozei pot fi transmise de la o persoană la alta prin intermediul salivei (de exemplu, prin sărut sau folosirea în comun a obiectelor de igienă orală), simpla prezență a acestor bacterii nu va duce automat la apariția bolii.
Pentru a dezvolta boala, este nevoie ca aceste bacterii să se acumuleze și să nu fie eliminate prin periaj, folosirea aței dentare sau vizite la dentist. Dacă o persoană are un stil de viață sănătos și practici bune de igienă orală, riscul de a dezvolta parodontoză rămâne redus, chiar și în cazul contactului cu aceste bacterii.
Cum îmi pot da seama dacă am parodontoză?
Dacă observi sângerări gingivale frecvente, retragerea gingiilor sau dacă dinții devin mobili, ar putea fi un semn de parodontoză. Este recomandat să consulți un medic stomatolog pentru un diagnostic precis.
La ce vârstă apare parodontoza?
Parodontoza poate apărea la orice vârstă, însă este mai frecventă la persoanele cu vârsta de peste 30 de ani. Factorii de risc, cum ar fi fumatul, diabetul și igiena orală deficitară, pot crește riscul de dezvoltare a parodontozei chiar și la o vârstă mai tânără.
Pot avea și copiii parodontoză?
Deși parodontoza este mai frecventă la adulți, copiii pot dezvolta forme ușoare de boală parodontală, în special dacă igiena orală nu este adecvată. Gingivita, faza incipientă a parodontozei, poate apărea la copii și adolescenți. Este important ca părinții să încurajeze o igienă orală corespunzătoare și să programeze vizite regulate la stomatolog pentru prevenție.
Ce pastă de dinți este recomandată dacă am parodontoză?
Pastele de dinți care conțin fluor și ingrediente antiseptice, cum ar fi triclosanul sau clorhexidina, pot fi utile pentru pacienții cu parodontoză. Acestea ajută la combaterea bacteriilor și la prevenirea formării plăcii bacteriene. Este recomandat să ceri sfatul medicului stomatolog pentru a alege cea mai potrivită pastă de dinți în funcție de starea ta dentară.
În cât timp se tratează parodontoza?
Durata tratamentului pentru parodontoză variază în funcție de severitatea bolii și de răspunsul organismului la tratament. În cazurile ușoare, tratamentul poate dura câteva săptămâni, însă în cazurile avansate poate fi necesară o intervenție chirurgicală și un plan de tratament pe termen lung. Vizitele regulate la medicul stomatolog și respectarea indicațiilor de igienă orală sunt esențiale pentru succesul tratamentului.
Parodontoza se poate trata prin remedii naturale?
Remediile naturale, cum ar fi clătirile cu ceai de mușețel sau ulei de cocos, pot ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea temporară a simptomelor, însă nu pot înlocui tratamentul stomatologic profesional. Parodontoza necesită intervenția unui medic stomatolog, iar tratamentele naturale pot fi folosite doar ca adjuvant la tratamentul medical prescris.
