Atacurile de panică reprezintă episoade bruște de teamă intensă sau disconfort, care ating un vârf în câteva minute și sunt însoțite de simptome fizice și cognitive. Acestea pot apărea fără avertizare și, în unele cazuri, se pot transforma într-o tulburare de panică, caracterizată prin teamă constantă de apariția altor atacuri. Este important să cunoști simptomele și să înveți cum să gestionezi aceste episoade pentru a reduce impactul lor asupra vieții tale de zi cu zi.
Simptome & cum se manifestă un atac de panică
Atacurile de panică pot prezenta o varietate de simptome fizice și emoționale. Acestea pot include:
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații)
- Transpirație excesivă
- Tremurături sau frisoane
- Senzație de sufocare
- Dureri în piept
- Greață sau disconfort abdominal
- Amețeală, senzație de leșin
- Frica intensă de a pierde controlul sau de a înnebuni
- Frica de moarte iminentă
- Senzații de furnicături sau amorțeală
- Depersonalizare (senzație de detașare de propriul corp)
Ce trebuie să fac dacă sufăr de atac de panică – Tehnici
Există mai multe tehnici care pot ajuta la gestionarea unui atac de panică. Printre cele mai eficiente se numără:
- Respirația controlată: Inspiră profund pe nas și expiră lent pe gură, concentrându-te pe fiecare respirație pentru a reduce ritmul cardiac și tensiunea.
- Împământarea (grounding): Concentrează-te pe mediul înconjurător, identificând cinci lucruri pe care le vezi, patru lucruri pe care le poți atinge, trei sunete pe care le auzi, două mirosuri și un gust. Această tehnică te ajută să te reorientezi către prezent.
- Repetarea unor afirmații pozitive: Spune-ți fraze precum “Acest atac de panică va trece” sau “Sunt în siguranță” pentru a reduce frica intensă.
- Relaxarea musculară progresivă: Începe de la degete și încordează fiecare grup muscular timp de câteva secunde, apoi relaxează-le, concentrându-te pe senzația de relaxare.
- Distragerea atenției: Încercă să te concentrezi pe o activitate simplă, cum ar fi numărarea inversă de la 100 sau recitarea unui poem, pentru a distrage mintea de la frică.
Atacuri de panică – Cauze
Cauzele atacurilor de panică nu sunt pe deplin înțelese, dar pot include:
- Stres intens sau traume emoționale
- Predispoziție genetică
- Anumite schimbări hormonale
- Consumul de cofeină, alcool sau droguri
- Afecțiuni medicale, cum ar fi hipertiroidismul
- Evenimente de viață stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau divorțul
Factori de risc în tulburarea de panică
Există mai mulți factori care pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de panică, printre care:
- Istoric familial de atacuri de panică sau tulburări de anxietate
- Experiențe traumatice în trecut
- Stres cronic sau acut
- Temperament predispus la anxietate
- Consumul de substanțe stimulante, cum ar fi cofeina
Tipuri de atacuri de panică
Atacurile de panică pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de factorii declanșatori și de momentul apariției:
Atacuri de panică inopinate
Acestea apar fără un declanșator specific și sunt neașteptate. Persoana afectată poate fi în repaus sau poate face o activitate obișnuită când apare brusc atacul de panică.
Atacuri de panică circumscrise
Aceste atacuri apar ca răspuns la o situație specifică sau la un declanșator cunoscut, cum ar fi frica de zbor sau de a vorbi în public.
Atacuri de panică predispuse situațional
Acest tip de atacuri poate apărea într-o anumită situație, dar nu în mod obligatoriu de fiecare dată când persoana se confruntă cu acel declanșator. De exemplu, o persoană poate avea un atac de panică într-un magazin aglomerat doar uneori.
Cum gestionezi un atac de panică?
Gestionarea unui atac de panică implică aplicarea tehnicilor menționate anterior și, în cazuri severe, poate fi necesară intervenția medicală. Este important să rămâi calm, să practici respirația controlată și să te concentrezi pe faptul că atacul de panică este temporar și nu pune viața în pericol.
Legătura dintre atacurile de panică și agorafobia
Agorafobia este o tulburare de anxietate în care persoana afectată se teme de locuri sau situații care ar putea provoca panică, incapacitatea de a scăpa sau senzația de rușine. Persoanele cu agorafobie evită adesea locurile publice sau spațiile aglomerate, deoarece se tem că ar putea suferi un atac de panică în aceste contexte.
Ce este agorafobia?
Agorafobia este definită ca o frică intensă de a fi în locuri sau situații în care scăparea ar putea fi dificilă sau în care ajutorul nu ar fi disponibil în cazul unui atac de panică. Aceasta poate limita grav activitățile zilnice ale persoanei afectate, care poate ajunge să evite complet anumite locuri.
Interpretarea greșită a tulburării de panică
Mulți oameni confundă simptomele atacului de panică cu alte afecțiuni medicale, cum ar fi atacurile de cord sau problemele respiratorii. Această interpretare greșită poate duce la vizite repetate la urgențe și la un diagnostic întârziat al tulburării de panică. Este esențial să consulți un specialist pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.
Tratamentul tulburării de panică și al atacurilor de panică
Tratamentul atacurilor de panică implică adesea o combinație de terapie cognitiv-comportamentală și medicamente, în funcție de severitatea cazului.
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este una dintre cele mai eficiente forme de tratament pentru tulburarea de panică. Aceasta ajută pacienții să identifice și să schimbe tiparele de gândire negative care declanșează atacurile de panică și îi învață tehnici de gestionare a anxietății.
Tratamentul medicamentos
Medicamentele antidepresive și anxioliticele pot fi prescrise pentru a ajuta la reducerea frecvenței și intensității atacurilor de panică. Acestea includ inhibitori selectivi ai rectori ai serotoninei (SSRI), cum ar fi sertralina sau fluoxetina, și benzodiazepine, care sunt utilizate pentru a reduce anxietatea pe termen scurt. Este important ca tratamentul medicamentos să fie administrat sub supravegherea unui medic specialist și să fie combinat cu psihoterapie pentru cele mai bune rezultate.
Întrebări frecvente despre atacurile de panică
Când trebuie să merg la medicul psiholog?
Este recomandat să consulți un psiholog sau psihiatru dacă experimentezi atacuri de panică frecvente sau dacă te simți copleșit de anxietate constantă. Un specialist te poate ajuta să identifici cauzele subiacente ale atacurilor și să îți ofere strategii eficiente de gestionare.
Ce investigații sunt necesare pentru diagnosticarea atacului de panică?
De obicei, medicul va începe prin excluderea altor cauze medicale ale simptomelor, cum ar fi problemele cardiace sau tulburările respiratorii. Acesta poate solicita analize de sânge, un EKG sau alte teste pentru a elimina alte posibile afecțiuni. Dacă nu există alte cauze, medicul poate diagnostica tulburarea de panică pe baza simptomelor și a istoricului pacientului.
Dacă primesc tratament medicamentos, cât timp trebuie să îl urmez?
Durata tratamentului medicamentos variază în funcție de răspunsul individual al fiecărui pacient. În general, tratamentele cu antidepresive sunt prescrise pentru o perioadă de cel puțin 6-12 luni. În cazul benzodiazepinelor, acestea sunt de obicei recomandate doar pe termen scurt, pentru a evita dependența.
Ce pot face pentru a-mi gestiona mai bine afecțiunea?
Pe lângă tratamentul oferit de specialiști, poți adopta câteva măsuri pentru a-ți gestiona mai bine tulburarea de panică. Acestea includ practicarea tehnicilor de relaxare, exerciții fizice regulate, evitarea substanțelor stimulante (cofeină, alcool) și menținerea unui program de somn regulat.
De ce am atac de panică în avion?
Frica de a zbura este o cauză frecventă a atacurilor de panică, deoarece mulți oameni simt că pierd controlul într-un spațiu închis și înalt. Factori precum anxietatea anticipativă și teama de accidente pot declanșa atacuri de panică în timpul zborului. Gestionarea acestei frici poate fi realizată prin tehnici de respirație, terapie cognitiv-comportamentală și, în unele cazuri, medicație specifică pentru zbor.
